De cele mai multe ori, stresul nu apare dintr-o singură problemă. Se adună din lucruri mici, repetate zi de zi. Din responsabilități care nu se termină, din griji pe care le luăm cu noi acasă, din lucruri pe care încercăm să le controlăm și din pauze pe care le amânăm până când avem timp.
Doar că timpul pentru noi ajunge, de multe ori, ultimul pe listă.
Continuăm să muncim, să rezolvăm, să răspundem și să ne ocupăm de ceilalți. Iar atunci când oboseala devine greu de ignorat, ne spunem că avem nevoie doar de un weekend liber.
Dar sănătatea mintală nu se menține doar prin pauze ocazionale. Are nevoie de atenție constantă, de limite sănătoase și de obiceiuri care ne ajută să facem față presiunii cotidiene.
Protejarea minții de stres nu înseamnă să elimini toate problemele. Înseamnă să înveți să le gestionezi fără să te pierzi pe tine în tot acest proces.
Ce se întâmplă, de fapt, atunci când suntem stresați?
Stresul este răspunsul natural al organismului la situații pe care le percepem ca fiind dificile, solicitante sau amenințătoare. În anumite momente, ne poate ajuta să ne concentrăm, să reacționăm rapid și să facem față unei provocări.
Problemele apar atunci când presiunea devine constantă și nu mai avem suficient timp pentru recuperare.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, stresul poate afecta atât mintea, cât și corpul. Printre manifestările frecvente se numără dificultățile de concentrare, iritabilitatea, îngrijorarea, tulburările de somn și diferite simptome fizice.
Uneori, efectele sunt ușor de observat. Alteori, se instalează treptat. Avem mai puțină răbdare, ne concentrăm mai greu, reacționăm disproporționat la probleme minore sau simțim că nu mai reușim să ne deconectăm nici atunci când nu avem nimic urgent de făcut.
De aceea, gestionarea stresului nu ar trebui să înceapă doar atunci când ajungem la epuizare. Există câteva obiceiuri simple care ne pot ajuta să avem mai multă grijă de echilibrul nostru psihic.
1. Învață să faci diferența între ceea ce poți controla și ceea ce nu poți controla
O mare parte din stresul cotidian vine din încercarea de a găsi soluții pentru lucruri asupra cărora nu avem control deplin.
Ne îngrijorăm pentru deciziile altora, pentru evenimente care s-ar putea întâmpla sau pentru scenarii pe care le construim în minte fără să avem toate informațiile.
Este firesc să ne gândim la viitor. Problema apare atunci când îngrijorarea ocupă atât de mult spațiu încât ne împiedică să ne ocupăm de prezent.
Un exercițiu util este să împarți problemele în două categorii:
- Lucruri asupra cărora poți acționa: felul în care îți organizezi timpul, conversațiile pe care le ai, deciziile pe care le iei sau pregătirea pentru anumite situații.
- Lucruri pe care nu le poți controla complet: reacțiile altor persoane, evenimentele neprevăzute sau rezultatul final al unei situații complexe.
În prima categorie, caută următorul pas concret. În a doua, încearcă să accepți incertitudinea fără să investești toată energia în scenarii ipotetice.
2. Protejează-ți somnul
Somnul nu este un lux și nici o activitate pe care o poți reduce la nesfârșit fără consecințe.
Atunci când dormim insuficient, ne poate fi mai greu să ne concentrăm, să ne reglăm emoțiile și să gestionăm situațiile tensionate. În același timp, stresul acumulat în timpul zilei poate face mai dificilă adormirea, ceea ce creează un cerc vicios.
Pentru adulți, recomandarea generală este de cel puțin șapte ore de somn pe noapte, deși nevoile individuale pot varia.
Câteva obiceiuri pot contribui la un somn mai bun:
- Păstrează, pe cât posibil, ore apropiate de culcare și trezire.
- Redu expunerea la ecrane înainte de somn.
- Evită să transformi patul într-un spațiu pentru e-mailuri, ședințe și probleme de serviciu.
- Creează o rutină de seară care să îți permită să încetinești ritmul.
Nu trebuie să construiești un ritual complicat. Uneori, este suficient să închei ziua fără să mai încerci să rezolvi tot ce a rămas nefăcut.
3. Fă mișcare, chiar și atunci când nu ai timp pentru sport
Activitatea fizică este asociată cu beneficii pentru sănătatea fizică și mintală. Nu este nevoie să mergi zilnic la sală sau să urmezi un program solicitant pentru a începe să faci schimbări.
O plimbare, câteva minute de mișcare între sarcinile de lucru sau mersul pe jos în locul unei deplasări scurte cu mașina pot fi un început realist.
Mișcarea regulată poate contribui la reducerea tensiunii și la îmbunătățirea somnului și a stării generale de bine. Organizația Mondială a Sănătății include activitatea fizică printre obiceiurile importante pentru sănătate.
Important este să nu transformi mișcarea într-o altă obligație pentru care te simți vinovat atunci când nu o îndeplinești.
Începe cu ceea ce poți face în mod realist și construiește treptat un obicei.
4. Învață să iei pauze înainte să ajungi la epuizare
Mulți dintre noi facem pauză abia atunci când nu mai putem continua.
Terminăm toate sarcinile, răspundem la toate mesajele și rezolvăm toate urgențele. Abia după aceea ne permitem să ne oprim.
În realitate, aproape întotdeauna apare ceva nou de făcut.
Pauzele nu trebuie să fie lungi pentru a fi utile. Câteva minute în care te ridici de la birou, ieși la aer, respiri conștient sau îți îndrepți atenția spre altceva pot întrerupe ritmul continuu al solicitărilor.
Poți încerca să:
- faci o pauză scurtă între două activități solicitante;
- eviți să mănânci în timp ce lucrezi;
- nu verifici telefonul în fiecare moment liber;
- îți rezervi timp pentru activități care nu au un obiectiv de productivitate.
Ideea nu este să fii productiv inclusiv în timpul pauzei.
Este să îi oferi minții posibilitatea de a se desprinde, măcar temporar, de ceea ce are de rezolvat.
5. Limitează fluxul de informații care îți solicită atenția
Notificările, știrile, mesajele și rețelele sociale ne permit să fim conectați permanent. Dar faptul că putem urmări tot ce se întâmplă nu înseamnă că trebuie să facem acest lucru în fiecare moment.
Expunerea continuă la informații negative sau alarmante poate accentua stresul, mai ales atunci când simțim că trebuie să urmărim fiecare actualizare.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea timpului petrecut urmărind știrile atunci când acest lucru contribuie la creșterea stresului.
Poți începe cu câteva schimbări simple:
- Dezactivează notificările care nu sunt importante.
- Stabilește momente clare în care verifici știrile.
- Evită să începi și să închei ziua derulând automat pe telefon.
- Nu simți că trebuie să răspunzi imediat la fiecare mesaj.
A-ți proteja atenția nu înseamnă să ignori realitatea. Înseamnă să alegi când și câtă informație consumi, astfel încât să nu fii permanent în stare de alertă.
Protejarea minții înseamnă și să reduci presiunea pe care o poți preveni
Nu tot stresul poate fi evitat. Există perioade dificile, probleme de sănătate, schimbări profesionale și evenimente neprevăzute care ne solicită indiferent cât de bine ne organizăm.
Totuși, există și o parte a stresului care vine din lipsa de pregătire, din incertitudinea financiară sau din sentimentul că nu avem nicio soluție dacă apare o problemă.
De exemplu, o cheltuială medicală neașteptată poate adăuga presiune financiară într-un moment deja dificil. Grija pentru sănătate presupune, așadar, atât atenție la starea noastră fizică și mintală, cât și o planificare realistă a resurselor de care am putea avea nevoie.
O asigurare de sănătate poate contribui la gestionarea anumitor riscuri financiare asociate serviciilor medicale, în funcție de acoperirile și condițiile poliței. Ea nu elimină stresul și nu înlocuiește prevenția sau îngrijirea medicală, dar poate face parte dintr-un plan mai amplu de protecție.
La fel de important este să înțelegem din timp ce acoperă o poliță, care sunt limitele sale și în ce situații poate fi folosită.
Pentru că uneori, liniștea nu vine din certitudinea că nu ni se va întâmpla nimic neprevăzut, ci din faptul că ne-am pregătit pentru anumite posibilități.
La Transilvania Broker, credem că grija pentru tine înseamnă și prevenție, informare și decizii luate la timp. O asigurare de sănătate poate face parte din această abordare, oferind protecție financiară pentru serviciile medicale prevăzute în poliță.
Nu putem elimina toate lucrurile care ne îngrijorează. Dar putem învăța să răspundem mai bine la ele și să ne pregătim pentru o parte dintre riscuri.
